Arhivele lunare: Aprilie 2011

Filme (part 1)

Standard

Dacă tot am învăţat  lunile februari şi martie la istorie şi am fost mai mult pe acasa decât la şcoală,  în momentele de relaxare am văzut o sumedenie de filme, bune sau rele.  Dar tot pe părţi voi scrie că nu am timp şi câteodată nici chef…

 

The Mechanic: Un film bun în primul rând, pentru că actorul principal este Jason Statham(Arthur). Arthur este un criminal plătit. Pentru astfel de job ai nevoie de anumite calități, iar el le întrunește pe toate: este calculat, minuțios, cu sânge rece, fără remușcări. Ba chiar se relaxează într-un mod foarte interesant. În momentul în care află că a fost tras pe sfoară pentru a ucide o cunoștință, va pune un altfel de plan în acțiune.  Un remake bun pentru cine iubește filmele de acțiune făcute cu cap și nu numai cu pistoale. Doar Jason Statham este un AS al acestui timp de film.

 

The Next Three Days: Încă un actor genial Russell Crowe cu un rol de nota zece. „You know, we spend a lot of time trying to organize the world.We build clocks and calendars and we try and predict the weather.But what part of our life is truly under our control?” Când ştii că ţi se întâmplă ceva pe nedrept încerci să dovedeşti prin orice cale că ai dreptate, pentru că este nedrept să fie nedrept.
Cum John Brennan (Russell Crowe) este decis să-şi elaboreze un plan fără să spună nimănui despre asta, aşa este şi filmul parcă lipsit de replici, a căror loc este luat de către un soundtrack interesant. Iar prin piesa Mistake – Moby se creeaza o scenă memorabilă a întregului film.

 

Burlesque: Cu ocazia aceasta am început şi eu să o îndrăgesc pe Christina Aguileira şi muzica ei. Primul lucru genial al acestui film sunt soundtrack-urile, în special Express şi Bound to you. Al doilea lucru ar fi povestea şi  actorii – the specials Eric Dane şi Cam Gigandet. Burlesque este un cocktail bun de cântece şi dansuri cu interpretări comice, chiar mi-ar plăcea să mai văd astfel de filme.

 

Iron Man 1/2: Rămâi fără cuvinte când spui Robert Downey Jr. Ceea ce m-a impresionat a fost povestea, atât de aproape de realitate. Dacă într-o zi vom fi toţi la mâna unei companii producatoare de armament? La felul în care avanseaza tehnologia, este foarte posibil. Pelicula dă de gandit, are un rol moralizator.

 

 

The Fighter: Un film adaptat după o poveste adevărată. Nu este doar un film despre box, cum pare la prima vedere. Înainte de toate, este vorba despre strategie, despre ceea ce-i dă încredere unui om în propriile forţe, despre pasiune, dăruire şi ambiţie. Atât Christian Bale cât şi Mark Wahlberg au fost lgeniali. Faptul că totul s-a întâmplat în realitate dă filmului o şi mai mare putere de convingere. E magistrală scena în care  „drogatul” ar face orice să se ascundă: în lada de gunoi!

 

The da Vinci Code (part 2)

Standard

După multe zile mi-am făcut timp să continui postarea despre „Codul lui da Vinci” de Dan Brown. Şi cu ocazia asta vă voi împărtăşi impresia şi despre film care îl are în distribuţie pe Tom Hanks. Spre surprinderea mea urmăreşte întreaga poveste din roman, însă lipsesc unele pasaje mai nesemnificative  spre sfârşit. O altă diferenţă ar fi că acel cod al criptexului în carte trebuie descifrat de două ori, iar în film doar o dată.  Este o peliculă interesant precum cartea.

 

… o greşeală frecvent întâlnită în ziua de azi este că  multe religii amintesc de Ziua de Apoi, dar sintagma nu se referă la sfărşitul lumii, ci la finele erei actuale, Era Peştilor, care a început odata cu trecerea în noul mileniu. Acum, că am trecut în Era Vărsatorului, putem spune că Ziua de Apoi a venit.

Unele dintre cele mai cunoscute opere de artă, literatură sau muzică redau în secret povestea Mariei Magdalena şi a lui Iisus…operele lui da Vinci, Botticelli, Poussin, Bernini, Mozart şi Victor Hugo – lucrări care aminteau despre năzuinţa de a reînvia sacrul feminin. Legende străvechi, precum cea a lui Sir Gawain şi a Cavalerului Verde, legenda regelului Arthur, ba chiar povestea Frumoasa-din-Pădurea Adormită erau alegorii ale Graalului. Romanul Cocoşatulde la Notre Dame al lui Hugo şi opera Flautul fermecat a lui Mozart erau pline de simboluri masonice.

„Cina cea de taină” este realizată pe zidul bazilicii Santa Maria delle Grazie din Milano. Lucrarea îl înfăţişa pe Iisus înconjurat de apostoli, în clipa în care îi vesteşte că unul dintre ei îl va trăda.

Pe fondul fuzionării religiilor Constantin a simţit nevoia să întărească noua tradiţie creştină şi a organizat o celebră adunare ecumenică – Conciliul de la Niceea. În cadrul acestui conciliu a fost conceput Crezul au votat numeroase aspecte şi elemente ale creştinismului: data Paştelui, rolul episcopilor, administrarea Sfintelor Taine, caracterul divin a lui Iisus.

„Rosa rugosa” este una dintre cele mai vechi specii de trandafirii, are cinci petale şi simetrie pentagonală, exact cu Steaua lui Venus, fapt care îi conferă rozei clare semnificaţii iconografice referindu-se la feminitate.

„Gioconda” nu este nici bărbat nici femeie. Portretul poartă în el un subtil mesaj de androginitate, o îmbinare a ambelor principii.